BRD a lansat înscrierea la programul DOR, ediția a III-a

30 martie 2015, Chișinău. Biroul pentru relații cu diaspora (BRD) a lansat cea de-a treia ediție consecutivă a programului DOR – ”Diaspora * Origini * Reveniri”, destinat copiilor și adolescenților din diasporă. 

Programul se desfășoară sub înaltul patronaj al Prim-ministrului Republicii Moldova, Dl Chiril Gaburici, și are scopul de a consolida legăturile emoționale, culturale și de identitate cu țara lor de baștină, Republica Moldova.

În perioada 20-27 august 2015, 120 de tineri ai diasporei din diferite țări și din Republica Moldova vor participa la tabăra de vară DOR. În agendă sunt planificate activități creative, sportive, artistice, lingvistice, de cunoaștere a istoriei și culturii, vizite culturale și întâlniri oficiale. Toate activitățile vor fi desfășurate într-un stil interactiv, pentru a stimula creativitatea participanților.

Copiii și tinerii vor avea ocazia să vorbească în limba română, să cunoască tradițiile neamului din care provin, să descopere elemente de istorie și tradiții prin practicarea meșteșugurilor naționale, gătirea bucatelor, dansului popular dar și vizitarea locurilor din patrimoniul național.

Selectarea viitorilor participanților la program va avea loc conform ordinii dosarelor complete depuse. Aceștia trebuie să corespundă următoarelor criterii: vârsta cuprinsă între 12-17 ani; să înțeleagă și să poată comunica la nivel de bază în limba română; să informeze cel puțin 3 copii de peste hotare despre tabăra DOR 2015; să achite taxa de participare (de 100 EUR) și să procure biletul tur-retur.

În cadrul programului va fi oferit un număr limitat de burse, care va acoperi cheltuielile de transport și taxa de participare. Bursele vor fi acordate tinerilor care provin din familii vulnerabile atât din țară, cât și de peste hotare. Participanții care solicită burse vor trebui să prezinte dovezi privind situația lor vulnerabilă, iar aceasta va fi examinată de comisia de evaluare.

Dosarele vor fi colectate până la completarea celor 120 de locuri.

Mai multe informații despre program și modalitatea de participare sunt descrise pe pagina web (www.dor.md/inregistrare).

Programul DOR este organizat de Guvernul Republicii Moldova prin intermediul Biroului pentru relații cu diaspora și a fost implementat pentru prima dată în 2013. La programul-pilot din anul 2013 au participat 25 de tineri moldoveni din Estonia, Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia, inclusiv din Republica Moldova. Programul DOR-2014 a fost îmbunătățit în conformitate cu rezultatele evaluărilor părinților, participanților, a trainerului, dar și a echipei proiectului. Ediția a doua a programului din 2014 a găzduit 101 copii și tineri din Italia, Portugalia, Grecia, Canada, Kazahstan, Ucraina, Franța, Marea Britanie, Spania și din Republica Moldova. Printre participanții din Republica Moldova au fost și tineri din familiile migranților reîntorși acasă.

Vă invităm să aplicați ACUM!http://dor.md/brd-a-lansat-inscrierea-la-programul-dor-editia-a-iii-a/

ANUNȚ! ADUNARE GENERALĂ - Duminică 29 Martie 2015, ora 12:00

Servicii Consulare la Dublin 28 Noiembrie 2014

La 27 august 1991 Parlamentul de la Chisinau a adoptat declaratia de Independenta a Republicii Moldova, in urma unei hotarari a Marii Adunari Nationale din piata centrala a Chisinaului, la care au participat sute de mii de basarabeni.

CU OCAZIA SARBATORII NATIONALE - ZIUA INDEPENDENTEI, MOLDOVA VISION- COMUNITATEA BASARABENILOR DIN IRLANDA ARE O DEOSEBITA PLACERE SA TRANSMITA CONATIONALILOR NOSTRI SI INTREGULUI POPOR AL REPUBLICII MOLDOVA UN MESAJ DE FELICITARE, CELE MAI CALDE SALUTARI SI URARI DE BINE PENTRU UN VIITOR PASNIC SI PROSPER.

Declaratia de Independenta

PARLAMENTUL REPUBLICII MODLOVA, constituit in urma unor alegeri libere si democratice,
AVIND IN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru si statalitatea sa neintrerupta in spatiul istoric si etnic al devenirii sale nationale;
CONSIDERIND actele de dezmembrare a teritoriului national de la 1775 si 1812 ca fiind in contradictie cu dreptul istoric si de neam si cu statutul juridic al Tarii Moldovei , acte infirmate de intreaga evolutie a istoriei si de vointa liber exprimata a populatiei Basarabiei si Bucovinei;
SUBLINIIND dainuirea in timp a moldovenilor in Transnistria – parte componenta a teritoriului istoric si etnic al poporului nostru;
LUIND ACT de faptul ca Parlamentele multor state in declaratiile lor considera intelegerea incheiata la 23 august 1939, intre Guvernul URSS si Guvernul Germaniei, ca nula ab initio si cer lichidarea consecintelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat si de Conferinta internationala „Pactul Molotov-Ribbentrop si consecintele sale pentru Basarabia” prin Declaratia de la Chisinau, adoptata la 28 iunie 1991;
SUBLINIIND ca fara consultarea populatiei din Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Herta, ocupate prin forta la 18 iunie 1940, precum si a celei din RASS Moldoveneasca (Transnistria), formata la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al URSS, incalcind chiar prerogativele sale constitutionale; a adoptat la 2 august 1940 „Legea URSS cu privire la formarea RSS Moldovenesti unionale”, iar Prezidiul sau a emis la 4 noiembrie 1940 „Decretul cu privire la stabilirea granitei intre RSS Ucraineana si RSS Moldoveneasca”, acte normative prin care s-a incercat, in absenta oricarui temei juridic real, justificarea dezmembrarii acestor teritorii si apartenenta noii republici la URSS;
REAMINTIND ca in ultimii ani miscarea democratica de eliberare nationala a populatiei din Republica Moldova si-a reafirmat aspiratiile de libertate, independenta si unitate nationala, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunari Nationale de la Chisinau din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 si 27 august 1991, prin legile si hotaririle Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii romine ca limba de stat si reintroducerea alfabetului latin, 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, si schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991;
PORNIND de la Declaratia suveranitatii Republicii Moldova, adoptata de Parlament la 23 iunie 1990, si de la faptul ca populatia Republicii Moldova, exercitind dreptul sau suveran, nu a participat la 17 martie 1991, in ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale URSS, la referendumul asupra mentinerii URSS;
TININD SEAMA de procesele ireversibile ce au loc in Europa si in lume de democratizare, de afirmare a libertatii, independentei si unitatii nationale, de edificare a statelor de drept si de trecere la economia de piata:
REAFIRMIND egalitatea in drepturi a popoarelor si dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei ONU, Actului final de la Helsinki si normelor de drept international;
APRECIIND, din aceste considerente, ca a sosit ceasul cel mare al savirsirii unui act de justitie, in concordanta cu istoria poporului nostru, cu normele de morala si de drept international,
PROCLAMA
solemn, in virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, in numele intregii populatii a Republicii Moldova si in fata intregii lumi:
REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT SI DEMOCRATIC, LIBER SA-SI HOTARASCA PREZENTUL SI VIITORUL FARA NICI UN AMESTEC DIN AFARA, IN CONFORMITATE CU IDEALURILE SI NAZUINTELE SFINTE ALE POPORULUI IN SPATIUL ISTORIC SI ETNIC AL DEVENIRII SALE NATIONALE.
in calitatea sa de STAT SUVERAN SI INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA:
SOLICITA tuturor statelor si guvernelor lumii recunoasterea independentei sale, astfel cum a fost proclamata de Parlamentul liber ales al Republicii, si isi exprima dorinta de interes comun cu tarile europene, cu toate statele lumii, fiind gata sa procedeze la stabilirea de relatii diplomatice cu acestea, potrivit normelor de drept international si practicii existente in lume in aceasta materie.
ADRESEAZA Organizatiei Natiunilor Unite cererea de a fi admisa ca membru cu drepturi depline in organizatia mondiala si in agentiile sale specializate;
DECLARA ca este gata sa adere la Actul final de la Helsinki si la Carta de la Paris pentru o noua Europa, solicitind, totodata, sa fie admisa cu drepturi egale la Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa si la mecanismele sale:
CERERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste sa inceapa negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind incetarea starii ilegale de ocupatie a acesteia si sa retraga trupele sovietice de pe teritoriul national al Republicii Moldova;
HOTARASTE ca pe intregul sau teritoriu sa se aplice numai Constitutia, legile si celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale Republicii Moldova;
GARANTEAZA exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale si a libertatii politice ale tuturor cetatenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor apartinind grupurilor nationale, etnice, lingvistice si religioase, in conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki si ale documentelor adoptate ulterior, ale Cartei de la Paris pentru o noua Europa.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!
Adoptata la Chisinau, de Parlamentul Republicii Moldova, la 27 august 1991
PARLAMENTUL REPUBLICII MODLOVA, constituit in urma unor alegeri libere si democratice,
AVIND IN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru si statalitatea sa neintrerupta in spatiul istoric si etnic al devenirii sale nationale;
CONSIDERIND actele de dezmembrare a teritoriului national de la 1775 si 1812 ca fiind in contradictie cu dreptul istoric si de neam si cu statutul juridic al Tarii Moldovei , acte infirmate de intreaga evolutie a istoriei si de vointa liber exprimata a populatiei Basarabiei si Bucovinei;
SUBLINIIND dainuirea in timp a moldovenilor in Transnistria – parte componenta a teritoriului istoric si etnic al poporului nostru;
LUIND ACT de faptul ca Parlamentele multor state in declaratiile lor considera intelegerea incheiata la 23 august 1939, intre Guvernul URSS si Guvernul Germaniei, ca nula ab initio si cer lichidarea consecintelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat si de Conferinta internationala „Pactul Molotov-Ribbentrop si consecintele sale pentru Basarabia” prin Declaratia de la Chisinau, adoptata la 28 iunie 1991;
SUBLINIIND ca fara consultarea populatiei din Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Herta, ocupate prin forta la 18 iunie 1940, precum si a celei din RASS Moldoveneasca (Transnistria), formata la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al URSS, incalcind chiar prerogativele sale constitutionale; a adoptat la 2 august 1940 „Legea URSS cu privire la formarea RSS Moldovenesti unionale”, iar Prezidiul sau a emis la 4 noiembrie 1940 „Decretul cu privire la stabilirea granitei intre RSS Ucraineana si RSS Moldoveneasca”, acte normative prin care s-a incercat, in absenta oricarui temei juridic real, justificarea dezmembrarii acestor teritorii si apartenenta noii republici la URSS;
REAMINTIND ca in ultimii ani miscarea democratica de eliberare nationala a populatiei din Republica Moldova si-a reafirmat aspiratiile de libertate, independenta si unitate nationala, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunari Nationale de la Chisinau din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 si 27 august 1991, prin legile si hotaririle Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii romine ca limba de stat si reintroducerea alfabetului latin, 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, si schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991;
PORNIND de la Declaratia suveranitatii Republicii Moldova, adoptata de Parlament la 23 iunie 1990, si de la faptul ca populatia Republicii Moldova, exercitind dreptul sau suveran, nu a participat la 17 martie 1991, in ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale URSS, la referendumul asupra mentinerii URSS;
TININD SEAMA de procesele ireversibile ce au loc in Europa si in lume de democratizare, de afirmare a libertatii, independentei si unitatii nationale, de edificare a statelor de drept si de trecere la economia de piata:
REAFIRMIND egalitatea in drepturi a popoarelor si dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei ONU, Actului final de la Helsinki si normelor de drept international;
APRECIIND, din aceste considerente, ca a sosit ceasul cel mare al savirsirii unui act de justitie, in concordanta cu istoria poporului nostru, cu normele de morala si de drept international,
PROCLAMA
solemn, in virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, in numele intregii populatii a Republicii Moldova si in fata intregii lumi:
REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT SI DEMOCRATIC, LIBER SA-SI HOTARASCA PREZENTUL SI VIITORUL FARA NICI UN AMESTEC DIN AFARA, IN CONFORMITATE CU IDEALURILE SI NAZUINTELE SFINTE ALE POPORULUI IN SPATIUL ISTORIC SI ETNIC AL DEVENIRII SALE NATIONALE.
in calitatea sa de STAT SUVERAN SI INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA:
SOLICITA tuturor statelor si guvernelor lumii recunoasterea independentei sale, astfel cum a fost proclamata de Parlamentul liber ales al Republicii, si isi exprima dorinta de interes comun cu tarile europene, cu toate statele lumii, fiind gata sa procedeze la stabilirea de relatii diplomatice cu acestea, potrivit normelor de drept international si practicii existente in lume in aceasta materie.
ADRESEAZA Organizatiei Natiunilor Unite cererea de a fi admisa ca membru cu drepturi depline in organizatia mondiala si in agentiile sale specializate;
DECLARA ca este gata sa adere la Actul final de la Helsinki si la Carta de la Paris pentru o noua Europa, solicitind, totodata, sa fie admisa cu drepturi egale la Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa si la mecanismele sale:
CERERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste sa inceapa negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind incetarea starii ilegale de ocupatie a acesteia si sa retraga trupele sovietice de pe teritoriul national al Republicii Moldova;
HOTARASTE ca pe intregul sau teritoriu sa se aplice numai Constitutia, legile si celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale Republicii Moldova;
GARANTEAZA exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale si a libertatii politice ale tuturor cetatenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor apartinind grupurilor nationale, etnice, lingvistice si religioase, in conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki si ale documentelor adoptate ulterior, ale Cartei de la Paris pentru o noua Europa.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!
Adoptata la Chisinau, de Parlamentul Republicii Moldova, la 27 august 1991

Ziua Internațională a Copilului - Dublin, Irlanda, iunie 2014

“Copiii sunt mâinile cu ajutorul cărora  atingem  cerurile.” Henry Ward Beecher

Comunitatea Basarabenilor din Irlanda “Moldova Vision”  împreună cu comunitatea românilor din Irlanda, Romanian Community of Ireland, au creat o zi de poveste pentru copii, aducând la Dublin, prin intermediul Teatrului de Păpuși “Guguța” din Chișinău - reprezentat prin actorii Gabriela Lungu, Ana Stavilă, Viorica Vicol, Vasile Palea - piesa de teatru “Căprița ștrengăriță”. Acest eveniment este o continuare a tradiției începute de “Moldova Vision” care a organizat și în anii precedenți reprezentații pentru copii cu participarea actorilor de la Teatrul de Marionete și Teatrul “Licurici” din Chișinău. 

Evenimentul de anul acesta a oferit copiilor și părinților un spectacol minunat cu jocuri interactive, cântece și dans urmate de magie prezentată de The Children’s Magic Entertainer Dublin, magicianul care încântă mii de copii în parcul de distracții Tayto. Trebuie amintit momentul de facepainting pentru care mulțumim Cristinei Strat din echipa RCI pentru răbdarea de care a dat dovadă să picteze cei peste 150 de copii prezenți precum și momentul în care copiii s-au delectat cu jocuri si concursuri alături de echipa teatrului de păpusi. Mulțumim domnului Serghei Petrovschi, președintele Comunității Basarabene din Irlanda, domnului Florin Andreiu membru RCI, voluntarilor organizației Moldova Vision și echipei RCI pentru organizarea acestui eveniment dar și sponsorilor fără de care acest eveniment nu ar fi fost posibil: BLUE AIR (care continuă tradiția prin a ne oferi bilete tur-retur București-Dublin pentru actori), LCC MONEY TRANSFER, Irish Life, companiei Coca Cola și Largo Foods pentru sucurile și crispsurile oferite; Alimentara Napoca, Magazinele Moldova din Dublin pentru susținerea logistică. De asemenea mulțumim sponsorilor care au oferit premii pentru tombola organizată în cadrul spectacolului: Tayto Park, Motty’s Garage, Fantesia Cakes, Make-up by Cristina Strat și Biroul Relații Interetnice Chișinău pentru setul de cărți. Pozele de la eveniment le găsiți pe www.moldova.ie grație fotografului Chriss Farrell sau pe pagina de facebook RCI de Chris Dancă. Mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi și s-au bucurat de surprizele oferite!

”Indiferent dacă aceștia cresc, ei rămân totuși copiii noștri și unul din cele mai importante lucruri pe care le putem dărui este dragostea noastră necondiționată. O iubire care nu depinde de nimic decât de faptul că sunt copiii noștri.” Rosaleen Dickson

Why Moldova matters? – Possibly even more than Georgia or Ukraine

May 08

18:002014

Print This ArticleShare it With Friends

👤by Moldova.ORG

Paul Goble is editor at “Window on Eurasia” publication. He is also a longtime U.S. Government expert on the nationals and religions in the post-Soviet region. Read below his testimony for a hearing of the U.S. Commission on Security and Cooperation in Europe on “Georgia 2008, Ukraine 2014:  Is Moldova Next?”

“Mr. Chairman, thank you for calling this hearing and for giving me the opportunity to speak. The topicality of its focus is obvious: All of us in preparing our remarks have had to consider the very real risk that developments on the ground are moving at such a rapid rate that anything we had been planning to say even a few hours ago may have been overtaken by events in the interim. And its importance cannot be overstated: what Moscow is up to in Moldova could easily prove more fateful to Europe and the West than did Russia’s invasion of Georgia six years ago and its ongoing aggression in Ukraine now.

The three reasons that is the case can be quickly stated: First of all, the outcome of Vladimir Putin’s actions in Ukraine and thus of his entire imperial project will depend on what Moscow does in Moldova’s Transdniestria. Second, in his efforts to derail Moldova’s efforts to join Europe, Putin has put in play the Gagauz, a Turkic community in the country’s southeast that would likely secede violently if Transdniestria exits with Russian help. And third, the demise of the Moldovan state which these two things would cause could trigger changes not only in the borders of southeastern Europe but also force the federalization of a greater Romanian state, reverse the post-World War I settlement there, and contribute to a radical destabilization of the continent.

Each of these possibilities requires additional comment, and that will be the focus of my remarks. But because these dangers are so great and because there are ways that we can counter them, I would like to conclude by suggesting five steps the United States should take now to recognize Moldova’s importance and to prevent Putin from achieving his destabilizing goals there and elsewhere. We have enormous reserves of soft power, indeed, an overwhelming amount of it compared to Russia; and if we act expeditiously, we can prevent a situation from emerging in which we might be forced to use hard power, something that in this theater we are at a relative disadvantage.

For two decades, Moscow has supported both actively and covertly the breakaway Transdniestria region, a place where many have observed that the August 1991 coup against Mikhail Gorbachev succeeded and one which has one of the largest Soviet arms caches which the regime has sold off to terrorists and others to support itself. The Putin regime has declared Transdniestria “a frozen conflict,” and many in the West have accepted the idea that there must be a negotiated settlement in which Moscow will have the whip hand. That acceptance, of course, has meant that no settlement is possible because the Russian government prefers managed instability to a stable, thriving and pro-Western Moldova.

In recent weeks, Moscow propagandists have changed their thematics on Transnistria. They have proclaimed it “a second Crimea,” arguing that like Crimea, its population which Moscow untruthfully claims consists of a Russian majority, Transnistria wants to become part of the Russian Federation and that Moscow should agree. (For an example of this line of argument, see odnako.org/blogs/pridnestrove-vtoroy-krim-kak-eto-budet-i-kto-nachnyot-voynu-chtobi-etogo-ne-sluchilos/).

But more disturbingly, Russian writers and officials have begun talking about Transnistria as an ally of Russia’s in Putin’s project of creating “Novorossiya,” a new Moscow client state stretching from Crimea in the east to Transnistria in the West and reducing Ukraine to a landlocked country or even eliminating it altogether via partition. There have already been credible reports that armed individuals and groups from Transnistria have entered southwestern Ukraine and Odessa in support of secessionist groups there. If Moscow does launch an overt invasion of Ukraine, in support of its current covert subversion of that country, it seems clear that Transnistria will play a major supporting role, at a minimum forcing Kyiv to divide its forces and at a maximum catching Ukraine in a two-front war.

The second Russian action in Moldova, one that has attracted far less attention but that may ultimately play an equally large geopolitical role, is Moscow’s promotion of Gagauz separatism. The Gagauz, a 200,000-strong nation living in a dispersed area about 80 km southeast of Chisinau, have long wanted greater linguistic and political autonomy. In the early 1990s, their activism forced the Moldovan government to cede more power to them and to agree, should Moldova’s external borders be changed by the exit of Transnistria, to the right of the Gagauz to move toward independence.

The Gagauz have neither the numbers, nor the arms supply, nor the international contacts that the regime in Transnistria does, but they do have one important political resource in addition to the support they are getting from Moscow: they are Christian Turks and thus enjoy the attention and potential support of both the Moscow Patriarchate and the Republic of Turkey. In the event of a crisis, either or both could come to their aid, something the Russian government undoubtedly would use as a cover to promote a new wave of secessionism. If both Transnistria and a Gagauzia defined in the broadest terms were to secede, Moldova would be left a rump state where a large percentage of the population would likely press for union with Romania.

And that is the third action that Russia has an interest in. Indeed, some in Moscow appear to be more interested in destabilizing a broader region and undermining Europe than even in seizing control of particular territories for the social and economic well-being Moscow would have to bear enormous costs. (That risk has already been noted by Russian politicians and commentators in the case of Crimea, and they have suggested that what Moscow should seek is effective influence rather than total control and thus total responsibility.)

What would happen if a Moscow-provoked disintegration of Moldova led to its union with Romania? Almost certainly, given the differences in historical experience arising from Soviet control, that new state would be federalized. Federalization in turn would spark demands for a Hungarian autonomy in the north, and such demands, given the Hungarian government in place, would likely enjoy the support of Budapest. That could lead to the kind of controversy that the post-1918 settlements were designed to prevent and thus to destabilization in an even larger part of the European continent.

None of these things, as much as Vladimir Putin may desire them, are inevitable. Indeed, they can be countered effectively if we take steps now. I would like to propose five:

• First, we need to recognize Moldova’s centrality to our security concerns and to build up expertise. For too long, the US has treated Moldova as, in the words of some officials, “an orphan country,” because few Americans have developed expertise on this region and because many Moldovans in the West act so closely with the Romanians that people do not see the difference.

• Second, we need to expand Western broadcasts to Moldova and especially Russian-language broadcasts. Too many people in Transnistria and Gagauzia turn to Moscow television for news and information. What they get of course is Russian propaganda. It is time for us to create a Russian-language channel for Russian speakers who are citizens of Russia’s neighbors and not potential citizens of some mythical Russian Empire.

• Third, we need to promote change within Moldova not by holding it up to standards that will allow us to say no to aid but by means of educational and professional exchanges that will send Americans to Moldova and bring Moldovans to the US. Such exchanges were the heart and soul of the Marshal Plan and played a key role in creating the Europe we see today.

• Fourth, we need to recognize that our approach to Transnistria has been wrong. Cooperating with Russia when Moscow is really prepared to cooperate on the basis of common interests is one thing. Cooperating with Russia when Moscow is totally uninterested in cooperation and does not recognize any common interests is something else. The Transnistria problem should be solved by direct talks between its leaders and Chisinau on the basis of the same principles we have proclaimed elsewhere: the inviolability of state borders and the protection of the rights of ethnic minorities as the most effective way of allowing for national self-determination.

• And fifth, we need to offer a united Moldova immediate membership in NATO and together with our European allies put it on a fast track to European Union membership as well. Despite the vocabulary of many in Washington over the last two decades, one does not “qualify” for a defense alliance: countries are included because they are threatened and because their membership will help the alliance do its job. Moldova qualifies on both grounds.

In considering these ideas, we need to remember the implications of Winston Churchill’s 1944 observation about the United States. The British prime minister said at the time that “the Americans can always be counted on to do the right thing – after they’ve tried everything else.” We no longer have the luxury of getting things wrong a bunch of times before finally getting them right. We need to get things right early on – and Moldova is a good place to start.”

Paul Goble

„Zilele Creangă” se desfășoară la Iaşi şi Chişinău

Începând de astăzi şi până pe 4 martie, se vor desfăşura Zilele Creangă, ediţia a IV-a, organizată în duplex, la Iaşi şi Chişinău. 

Potrivit programului, pe 1-2 martie, la Iaşi va avea loc un spectacol al elevilor şi un recital al actorului Petru Cibotaru, precum şi o întâlnire cu scriitori şi oameni din cultură din Republica Moldova, la Muzeul „Bojdeuca lui Ion Creangă” din Ţicău, Iaşi. De asemenea, la Iaşi va avea loc o vizită de documentare cu genericul: „Pe urmele diaconului Ion Creangă”, la Biserica „Sfinţii 40 de Mucenici” şi Mănăstirea Golia.

O masa rotundă cu tema: „Continuitate şi discontinuitate în literatura pentru copii” va avea loc la Universitatea „Petre Andrei”. Doritorii vor putea viziona spectacolul „Dănilă Prepeleac” şi festivitatea de decernare a Premiilor „Ion Creangă”, la Teatrul pentru Copii şi Tineret „Luceafărul”.

La Chişinău evenimentele se vor desfăşura în zilele de 3-4 martie. Luni, la rondul din spatele statuii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, va fi vernisată expoziţia „Ion Creangă şi lumea personajelor sale”, organizată de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău.

La Filiala de Carte Românească a Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă” (în incinta Teatrului „Licurici”) va avea loc Spectacolul-colocviu „Ion Creangă pe unde nemuririi”, la care vor participa scriitori şi alţi oameni de cultură din România şi Republica Moldova. Aici vor mai fi prezenţi copiii premianţi în Concursul povestitorilor „Stau câteodată şi-mi aduc aminte…”, grupuri teatrale de la liceele „Natalia Dadiani” şi „Alexandru Ioan Cuza”. În spaţiul bibliotecii va fi vernisată expoziţia de carte „De la Creangă moştenire”, care va avea şi o variantă virtuală pe web.

În aceeaşi zi, la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei se va desfăşura Colocviul ştiinţific „Originalitatea lui Ion Creangă şi locul său printre povestitorii europeni”.

În 4 martie, în incinta Teatrului „Licurici”, va avea loc Concursul de inteligenţă şi creativitate „Miss Smărăndiţa – 2014”, ediţia a XIII-a, la care vor participa 15 elevi din diverse şcoli şi licee din mun. Chişinău şi suburbii. Programul va continua cu Medalionul literar „Creangă – un basm fără sfârşit” la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

Zilele Creangă sunt organizare de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, Muzeul „Bojdeuca lui Ion Creangă” din Iaşi şi alte instituţii. Zilele Creangă vor continua la Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” până la 7 martie, cu expoziţii, concursuri, spectacole teatralizate şi alte activităţi. 

SURSA: IPN.MD

Suntem români, deci trăim, simţim, iubim şi gândim româneşte! La mulţi ani, dragi români! “Ne vom salva doar revenind la românism şi realizând reîntregirea neamului românesc”, Gheorghe Ghimpu Sunt în istoria poporului român momente de mare importanţă istorică, de prestigiu, pe care n-avem dreptul să le uităm. Un astfel de eveniment este 1 Decembrie 1918 – ziua în care a fost înfăptuit idealul de veacuri al tuturor românilor: de a se reuni în hotarele unui singur stat şi de a trăi în frăţietate, pace şi fericire. Astăzi, flacăra idealului de unitate şi de comuniune naţională arde plină de viaţă în rândurile celor care vorbesc aceeaşi limbă, au aceeaşi istorie, spiritualitate şi cultură, împărtăşesc aceeaşi credinţă. Spiritul care ne-a călăuzit la 1 decembrie 1918, ne călăuzeşte şi astăzi în mişcarea noastră către realizarea obiectivului de aderare la Uniunea Europeană, acolo unde cetăţenii Republicii Moldova se vor regăsi alături de fraţii lor. Păstrarea şi afirmarea valorilor neamului românesc sunt obiectivele pe care Partidul Liberal le va promova şi în continuare, în pofida criticilor isterice ale comuniştilor sau ale intereselor personale sau de grup, manifestate de alţi actori politici. Crezul care ne uneşte şi ne mobilizează rămîne a fi idealul pentru care au luptat strămoşii noştri. Adevărul incontestabil este că împărţim cu România aceleaşi tradiţii, valori, limbă şi istorie . Astăzi, în zi de sărbătoare, ne îndreptăm cu cele mai speciale gânduri către toţi cei care vorbesc, simt şi gândesc româneşte.  O datorie sfântă avem - să nu uităm marile evenimente ale neamului românesc, marii bărbaţi care au făurit istoria naţională şi care şi-au pus pieptul în calea furtunii pentru realizarea celui mai măreţ act istoric al românilor – Marea Unire. Ziua de 1 Decembrie a intrat în calendarul de suflet al istoriei noastre, este un popas de reculegere sufletească, de adâncă trăire a unor sentimente cu adevărat patriotice româneşti. Vă dorim, dragi români, prosperitate, pace, fericire şi vom lupta pentru ca ziua adevărului – cea care ne va aduce Unire, să aline durerea şi chinurile pe care ni le-a provocat regimul comunist de ocupaţie. Mulţumim, România, că ai fost şi eşti alături de cetăţenii Republicii Moldova. La mulţi ani, România! La mulţi ani, poporule român! Departamentul Imagine şi Comunicare al PL 1 decembrie 2013

Stimati prieteni,

Comunitatea Basarabenilor din Irlanda "Moldova Vision" invita toti doritorii la sedinta din 6 octombrie 2013, ora 13.00, Teacher's Club, 36 Parnell Square west, Dublin 1.

Subiectele propuse spre discutie sunt;

1. Organizarea petrecerii cu prilejul sarbatorilor de iarna
2. Alte evenimente care urmeaza a fi planificate si desfasurate in 2013-2014
3. Nistru- Uneste Moldova, maratonul organizat de Ion Lazarenco in iunie. 
4. Donatia de haine, carti jucarii catre orfelinatul din Stefan-Voda
5. Distribuirea diferitor informatii membrilor comunitatii (Galina Negru privind seminarul OIM, Olesea Stamati privind bursele de merit pentru studenti) 
6. Propuneri pentru o activitate mai buna a "Moldova Vision"                                                                                                                                                                                                                                                                              Va asteptam cu noi idei si plini de entuziasm si dorinta de a fece ceva.     (info la 0860303738 si 0851444041)

Monica Macovei: Liberalizarea vizelor pentru R.Moldova ar trebui anunţată la summitul de la Vilnius Publicat acum 12 ore de Robert Malenkov Consiliul UE ar trebui să anunţe la summitul de la Vilnius, din noiembrie, liberalizarea regimului de vize pentru Republica Moldova dacă raportul Comisiei Europene de la sfârşitul lui iunie privind implementarea celei de a doua faze a Planului de Acţiune în acest sens va fi unul pozitiv, a declarat luni seara, în plenul Parlamentului European (PE) reunit la Strasbourg, eurodeputata PDL Monica Macovei.  Republica Moldova este foarte importantă pentru UE şi este de dorit ca democraţia şi bunăstarea să se instaleze ireversibil în acest stat, a declarat Monica Macovei în intervenţia sa din cadrul procedurii discursurilor de un minut.  'Instalarea guvernului proeuropean pe 30 mai 2013 este un succes şi îi felicit pe toţi actorii politici care au contribuit şi, desigur, îi felicit pe noul prim ministru Iurie Leancă şi pe noul preşedinte al parlamentului, Igor Corman. În aceste zile, acum, în timp ce vorbim, se finalizează negocierile pentru acordul de asociere cu UE, pentru ca acesta să fie parafat la summitul de la Vilnius în noiembrie 2013. Cer Comisiei Europene să facă o declaraţie în acest sens la Consiliul de cooperare /UE-R. Moldova/ din Luxemburg, pe 25 iunie 2013', a adăugat eurodeputata PDL. Ea a reamintit că, la sfârşitul luni iunie, CE va publica raportul privind implementarea ultimei faze, cea de a doua, a Planului de Acţiune pentru liberalizarea vizelor. 'Dacă acest raport va fi pozitiv, cer Consiliului să anunţe eliminarea vizelor la summitul de la Vilnius din noiembrie 2013', a subliniat Monica Macovei. R. Moldova a început realizarea Planului de Acţiune pentru liberalizarea regimului de vize în ianuarie 2011, iar în noiembrie 2012 a trecut la implementarea etapei a doua. Planurile de Acţiune pentru liberalizarea regimului de vize cu UE pentru ţările Parteneriatului Estic presupun două etape. În prima dintre acestea, statul în cauză urmează să efectueze modificările de rigoare la legislaţia în vigoare, în timp ce în cea de a doua acestea trebuie puse în practică.  După liberalizarea regimului vizelor, cetăţenii din Republica Moldova vor putea călători liber pe teritoriile statelor membre UE pe parcursul a trei luni într-o perioadă de şase luni, dar nu se pot angaja. articol preluat de pe http://www.pesurse.ro

Primul caz de retragere a cetăţeniei române obţinute prin fraudă

poză simbol
Foto: nasul.tv 

Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a retras cetăţenia română numiţilor Selezniova Olga, Alexandru Ioan şi Said Baaklini, transmite UNIMEDIA cu referire la cetatenie.just.ro.

„Urmare a sesizărilor formulate de către autorităţile competente, Comisia pentru Cetăţenie, constantând îndeplinite condiţiile legale privind retragerea cetăţeniei române, a propus Preşedintelui ANC, prin raport motivat, retragerea cetăţeniei române numitei Selezniova Olga, având ca motiv dobândirea cetăţeniei române prin mijloace frauduloase iar numiţilor Alexandru Ioan (fost Wang Yan) şi Said Baaklini, pe motive ce ţin de securitatea naţională a României”, se precizează într-un comunicat de presă.

În acest sens, au fost emise ordinele Preşedintelui ANC de retragere a cetăţeniei române nr. 285 din 08.05.2013,  nr. 365 din 05.06.2013 şi nr. 367 din 07.06.2013.

Procedura de retragere a cetăţeniei s-a derulat în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art.32 din Legea 21/1991 republicată cu respectarea principiului contradictorialităţii şi a dreptului la apărare.

Articol de pe Unimedia.md

Pe 27 aprilie, 1990, Gheorghe Ghimpu a arborat TRICOLORUL pe clădirea Sovietului Suprem RSSM

Pe 27 aprilie 1990, Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldova a aprobat tricolorul ca drapel de stat. Lui Gheorghe Ghimpu i-a revenit meritul de a înălța tricolorul pe clădirea Sovietului Suprem , actualmente clădirea Președenției Republicii Moldova.

Președintele Partidului Liberal din Republica Moldova – Mihai Ghimpu, fratele lui Gheorghe Ghimpu, și-a amintit că Gheorghe Ghimpu a umblat cu drapelul mai multe zile, înfășurat de corp, așteptînd cu nerăbdare ziua în care urma să-l arboreze.

Scriitorul și deputatul Ion Hadîrcă: „Atunci când a arborat tricolorul, la 27 aprilie, deasupra Parlamentului, nu pricepeam de ce își risca viața ridicîndu-se la niște înălțimi amețitoare. Mai târziu am înțeles că numai Gheorghe Ghimpu putea face acest lucru. Sunt puțini în lumea celor drepți care ar fi trăit o asemenea clipă în viața lor”.

Doctorul în filologie Ion Melniciuc: „Am alergat pe jos cu soția de la Botanica până la sediul Parlamentului, când Gheorghe Ghimpu a arborat Tricolorul. Îl vedeam de la Botanica. Am trăit emoții de nedescris, o stare sufletească nemaivazută, urmărind Tricolorul arborat pe clădirea Parlamentului. Asta a făcut-o Gheorghe Ghimpu. A fost un adevărat patriot”.

„Ne vom salva doar revenind la românism și realizând reîntregirea neamului românesc” - Gheorghe Ghimpu.

articol preluat.
http://www.basarabia91.net/2013/04/pe-27-aprilie-1990-gheorghe-ghimpu.html

Mesaj al personalitatilor basarabene către popoarele Europei Unite cu ocazia implinirii a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu Țara

Luni, 25 Martie 2013 Chisinau, Romania de Est (Basarabia)/Romanian Global News

“De mii de ani, poporul român, aşezat cu voia lui Dumnezeu în spaţiul carpato-danubiano-pontic, participă la zidirea unei Europe a naţiunilor paşnice şi prospere, fără ca vreodată, în istoria sa milenară să inițieze sau să dorească teritorii străine aparţinând altor ţări, ci, dimpotrivă, constituind o barieră geografică, fizică şi politică împotriva invaziilor străine, care ameninţau nu numai ţările învecinate apropiate, dar şi drumul care s-ar fi deschis către cele îndepărtate din Apus”, se arată intr-o scrisoare deschisă adresată simbolic, natiunilor europene de către mai multe personalități din Basarabia.

“De la Dacia lui Burebista  până la Unirea Principatelor Române ale Munteniei şi Moldovei din anul 1859, poporul român a fost supus loviturilor unor enorme valuri de invazii distrugătoare, dar a reuşit să reziste pe vatra lui nestrămutat, continuând să ţeasă cu talent şi dăruire pânza unei culturi ancestrale, păstrând valorile tradiţionale specifice şi rezistente în timp, fără de seamăn în lume.

În veacurile din plin Ev Mediu, marii şi vitejii noștri voievozi români, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, au apărat pământul Daciei strămoşeşti, dar şi pe cel al Europei creştine de imperiile în expansiune ale Orientului Apropiat şi Extremului Orient. În spatele acestui zid, Europa Occidentală a avut parte de epoca de aur a Renaşterii în care  omul european şi-a recăpătat demnitatea şi conştiinţa de sine ca individ, după o lungă perioadă de menţinere în ignoranţă prin anihilarea constrictivă, fizică şi psihologică a personalităţii.

Românii însă, aflaţi la încrucişarea căilor de interese geostrategice şi geopolitice ale imperiilor avide de noi pieţe de desfacere a propriilor mărfuri şi de exploatare a resurselor naturale atât de generoase, oferite mai ales de ţara noastră, au fost răsplătiţi cu amputări de teritorii.

Aşa s-a întâmplat în 1775 cu nordul Principatului Moldovei, numit de ocupanţi Bucovina, anexat de Imperiul Habsburgic, şi cu partea de est a Moldovei, numită de ocupanţi  Basarabia, anexată de Imperiul ţarist Rus în 1812. Pentru românii din aceste teritorii, secolul al XIX-lea a fost o perioadă de împilare naţională, dezrădăcinare, deznaţionalizare, de înlocuire obligatorie a limbii materne, româna, în şcoală, biserică, administraţie, cu limba rusă, de impunere cu forţa a altor culturi şi tradiţii. Ei au fost rupţi de la procesele de formare a conştiinţei naţionale şi de constituire a statului naţional român în 1859 prin unirea Ţării Româneşti şi a Moldovei.

Secolul al XX-lea a început pentru români cu dezastrul Primului Război Mondial. Dar tocmai atunci când mai bine de 80% din teritoriul României era ocupat de trupe străine, o forţă divină a dezlănţuit puterea latentă, dar mereu prezentă, a poporului român.

Procesul de unificare şi eliberare a început în partea de est a Moldovei, numită Basarabia, care la 2 decembrie 1917 şi-a proclamat independenţa faţă de Imperiul Rus, iar la 27 martie 1918  s-a unit cu Patria-Mamă, România. La 27 noiembrie 1918 a revenit la sânul naţiunii partea de nord a Moldovei, numită Bucovina, iar la 1 decembrie 1918, Transilvania, prin Declaraţia de unire de la Alba-Iulia, sub conducerea regelui Ferdinand se întregeşte procesul de unificare. Timp de 22 de ani, poporul român reunit a construit o societate democratică de nivel european, atingând un nivel social-politic şi economic cu nimic mai prejos de Ţările potente ale Europei Occidentale.

Agresiunea sovietică asupra României din 28 iunie 1940 a întrerupt mişeleşte viaţa paşnică a românilor. A fost ziua când ei au fost atraşi în cel de-al Doilea Război Mondial. Planul de ocupare a Moldovei de Est, numită Basarabia, a fost parte a Pactului semnat la Moscova pe 23 august 1939 între Germania hitleristă şi Uniunea Sovietică stalinistă, cunoscut în istoriografie ca Pactul Ribbentrop-Molotov.

După 1944, Uniunea Sovietică, care şi-a adjudecat teritoriul României dintre râurile Prut şi Nistru, a promovat o politică de genocid, manifestată în diferite forme şi promovată în cadrul unor campanii masive de exterminare fizică a populaţiei româneşti prin execuţii sumare al reprezentanţilor administraţiei româneşti, omorârea prin înfometare, deportările masive în Siberia. Timp de 12 ani, din 1940 şi până în 1952, regimul sovietic se face vinovat de exterminarea a peste un milion de români basarabeni.

O perioadă de 47 de ani, între 1944 şi 1991, Uniunea Sovietică a promovat în Republica Moldova (Basarabia) aceeaşi politică de deznaţionalizare susţinută de ţarism în secolul al XIX-lea, numai că la o scară mult mai largă şi mult mai agresiv.

Doar că spiritul de unitate naţională al românilor din Republica Moldova a renăscut şi de data aceasta. Mişcarea de eliberare naţională din anii 1988-1991 a creat noi condiţii pentru unificarea românilor din cele două state româneşti. Ca să împiedice acest proces firesc, Rusia nouă, dar la fel de agresivă ca şi cea a ţarului sau a sovietelor, a declanşat în 1992 un război de agresiune împotriva Republicii Moldova, ocupând partea ei de est, act recunoscut ca atare de înalta Curte Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) de la Strasbourg.Rusia promovează în continuare faţă de Republica Moldova o politică imperialistă, manifestată prin şantaj economic, energetic, militar, manipulare informaţională cu scopul făţiş de a o menţine cu forţa în sfera ei de interese, politică vetustă, medievală, incompatibilă cu valorile secolului al XXI-lea.

În numele poporului Republicii Moldova, vă rugam să susţineţi lupta noastră de eliberare şi de reîntregire naţională prin puterea care v-a fost dată la învestirea dumneavoastră în calitate de parlamentari europeni. Noi, românii din Republica Moldova, ne dorim să fim alături de fraţii noştri români din România şi, împreună cu ei, în Uniunea Europeană democratică şi prosperă, acolo unde toate popoarele sunt egale şi demnitatea umană este respectată, ca una dată egal de la Dumnezeu.”

Vă mulţumim.

Bunul Dumnezeu să binecuvânteze ţările şi popoarele pe care le reprezentaţi! Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Semnatari:

Acad., dr. Alexandru Moşanu, Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, 1990–1993;
General Ion Costaş, Ministru al Afacerilor Interne şi Ministru al Apărării al Republicii Moldova, 1990–1993;
Ion Ungureanu, Ministru al Culturii şi Cultelor al Republicii Moldova,           1990–1994; regizor, actor;
Dr. Nicolae Mătcaş, Ministru al Educaţiei al Republicii Moldova, 1990–1994;
Acad. Gheorghe Ghidirim, Ministru al Sănătății al Republicii Moldova,    1990–1994, președinte al Ligii Medicilor din Republica Moldova;
Acad. Mihai Cimpoi, scriitor, Preşedintele Asociaţiei Uniunilor de Creaţie  din Republica Moldova;
Acad. Nicolae Dabija, scriitor, preşedintele Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova;
Acad., poet, Ion Hadârcă, prim-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova, anii 1990-1993, preşedintele fracţiunii Partidului Liberal din Parlamentul Republicii Moldova;
Profesor Ana Guţu, Universitatea Liberă Internaţională din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Fracţiunea Partidului Liberal;
Valeriu Saharneanu, jurnalist, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Fracțiunea Partidului Liberal;

Chişinău, 20 martie 2013

Martisor, poesii dedicate Mamei și  Ghiocei …

 A venit primavara in Irlanda. Ei bine, dacă nu în prognoza meteo apoi cu siguranță în sufletele noastre. Am simțit fiorul Primavarii toți cei prezenti la evenimentul de ieri, 03.03.2012, prin care Comunitatea Basarabenilor din Irlanda a sarbatorit Ziua Mamelor.

            O sală plină de copii talentați, entuziasmați, energici, unii mai sfioși dar totuși curajoși învingîndu-si timiditatea, au impartasit dragostea lor față de Mame,  Bunicuțe si  Femeie  prin cuvinte, muzică la pian, cîntec folcloric, dans și emoție sinceră.

            Copiii din grupul vocal „Traistuta” coordonator doamna Stefania Cristina Tarean ne-a incalzit inimile cu folclor authentic, am avut parte de scenete si poiezii pregatite de copii care merg la scoala de Limba Romana condusa de doamna Elena Porfireanu precum si muzica la pian oferit de discipolii Nataliei Pulber dupa care interpreta Oxana Copceanu ne-a aprins și tălpile cu citeva cîntece populare de petrecere.

            Un cadou deosebit l-am primit de la un oaspete special, Iulian Pusca – un baiat foarte talentat, care cu ajutorul naiului si pasiunea sa pentru sunetele naturii ne-a transportat cu gîndul într-un cîmp cu ciocirlii și privighetori și un cuc la o margine de codru.

Doamnele au primit flori, tradiționalele  martișoare și multa energie positivă. Copii au avut ocazia să-și demonstreze talentele și munca pe care o depun invațînd lucruri noi în muzică poesie și dans, activități  pe care le desfașoară în afara curicumului scolar.

Toti cei prezenti ne-am bucurat de atmosferă relaxantă cu dispozitie familiara moldoveneasca.

Acest eveniment a fost posibil datorita unor persoane deosebite precum Elena Burlacu, Olesea Stamati, Tatiana Condrea si desigur prietenilor din Comunitatea Romaneasca.

Moldova Vision

Ion Costaş: „Dacă Smirnov nu era eliberat în 92, problema transnistreană nu exista astăzi”

Moldova.org > Politicom

22 Februarie 2012

Deşi la 2 martie se împlinesc 20 de ani de la începutul războiului de pe Nistru, multe detalii rămân neelucidate până astăzi. Cu un an în urmă, generalul Ion Costaş, care a deţinut funcţia de ministru al Afacerilor Interne în 1990-1992, iar apoi cea de ministru al Apărării, până în iulie 1992, a publicat cartea „Zile de eclipsă. Cronica unui război” în care vine cu mai multe dezvăluiri despre acele evenimente.

Ion Costaş a vorbit, în cadrul unui interviu oferit pentru Moldova.ORG, despre cartea sa, dar şi despre problema transnistreană, rezolvarea căreia devine tot mai anevoiasă, chiar şi la 20 de ani distanţă de la acele evenimente.

Povestiţi-ne despre cartea dumneavoastră
După plecarea Partidului Comunist de la guvernare, am cerut să mi se ofere acces la arhivele de atunci, pentru a mă documenta cât mai mult şi a prezenta publicului larg cât mai multe detalii necunoscute despre ce s-a întâmplat după destrămarea URSS-ului. Din start eram conştient că apariţia cărţii îmi va aduce mulţi duşmani, însă am considerat necesar ca aceste adevăruri să ajungă la suprafaţă. Au trecut deja 20 de ani de la acele triste evenimente, iar generaţia care a crescut nu cunoaşte, din păcate, aceste adevăruri, care a fost evoluţia evenimentelor.
Timp de doi ani am adunat toate materialele, însă nu a fost deloc uşor. Arhivele din 90-92 de la Ministerul de Interne şi Ministerului Apărării au dispărut fără urmă. Din fericire, am anticipat acest fapt, iar atunci când am deţinut funcţia de ministru, am făcut rost de mai multe documente şi am o arhivă personală consistentă, am adunat între timp peste 27 kg de documente. Pe cele mai importante documente le-am anexat în cartea mea.
După 92 am venit cu adresări la preşedintele Snegur, apoi la Lucinschi pentru a crea un comitet în componenţa Academiei pentru a cerceta acele evenimente, însă am fost refuzat de fiecare dată.

De ce n-a apărut şi versiunea în limba română a cărţii? Din cauza banilor sau au fost alte obstacole?
Tipărirea cărţii a fost una destul de costisitoare şi a apărut exclusiv cu contribuţia familiei mele. Nu am vrut să găsesc un „sponsor” pentru a nu fi acuzat ulterior că reprezint interesele cuiva. De ce a apărut în rusă? Pentru că majoritatea documentelor emise în acea perioadă erau în limba rusă şi a fost mai uşor pentru mine să le prezint în original.
Un alt motiv pentru care am ales să public cartea în rusă a fost acela că până în 2009 apăruse mai multe publicaţii în limba rusă precum că moldovenii ar fi fascişti, că în 92 moldovenii au fost cei care au ucis şi au maltratat oamenii din partea stângă a Nistrului, au apărut mulţi adepţi ai aşa zisului stat transnistrean care ne făceau cu ou şi cu oţet. Am crezut de cuviinţă să le dau un răspuns, să le demonstrez prin documente că realitatea a fost alta. Dar, evident, îmi doresc ca această carte să apară şi în limba română, pentru a fi citită şi de către cei care nu cunosc limba rusă.

De ce Chişinăul pierde tot timpul războiul informaţional cu regimul separatist de la Tiraspol?
Pentru că în spatele regimului de la Tiraspol stau mai multe structuri informaţionale şi de securitate ruseşti. Din păcate, noi încă nu suntem capabili să ţinem piept acestor forţe. Presa de la noi prezintă prea superficial situaţia din stânga Nistrului, în timp ce mass media din Rusia şi de la Tiraspol îndoctrinează populaţia de-acolo. La acest capitol am avut tot timpul de pierdut.

Forţele armate ale Moldovei, dar şi cei care au mers voluntar la luptă au fost trădaţi de clasa politică de atunci?
Trădaţi e puţin spus. Au fost mai mult decât tradaţi. Au fost umiliţi, batjocuriţi, şi de clasa politică de atunci, cât şi de conducerea de acum. În primul rând trebuie să recunoaştem că conflictul de pe Nistru n-a început în 1992, dar în 1990, la Dubăsari. Acest fapt a fost recunoscut chiar de preşedintele Dumei de Stat, Ghenadi Selezniov, în 2005, ruşii au intervenit mai devreme de 92 la Nistru pentru că exista „pericolul” unificării cu România. Au suferit oameni şi până în 92, iar acest fapt nu este recunoscut oficial.
Am propus ca numele celor căzuţi în războiul de pe Nistru să fie inscripţionate pe Arcul de Triumf. Oficial noi avem peste 200 de oameni care au căzut pe linia de front, e de datoria noastră ca numele lor să fie înveşnicit, e puţinul ce-l putem face pentru ei şi familiile acestora care suferă şi astăzi. Nu doar că au fost tradaţi, dar au fost şi uitaţi.

Cum a fost eliberat Smirnov? Cu ajutorul cui?
Smirnov a fost eliberat imediat după ce-a fost prins. Ajunsele la urechile lui că se pune la cale arestarea sa şi a fugit la Kiev. În cele din urmă, a fost reţinut de către o echipă specială convocată la Chişinău. Smirnov plecase la Kiev pentru a se întâlni cu Kravciuk, urma să-i înmâneze o petiţie prin care dorea ca regiunea din stânga Nistrului să fie inclusă în componenţa Ucrainei. Deşi eram urmăriţi, am reuşit să-l aducem pe Smirnov la Chişinău pe la Soroca. Dimineaţa, când am ajuns în capitală l-am sunat pe preşedintele de atunci, Mircea Snegur, însă, din păcate, şi preşedintele, şi alţi deputaţi au semnat, la comanda cuiva, protocolul pentru ca Smirnov să fie eliberat. Trebuia judecat conform legislaţiei pentru toate crimele comise.

Cum vă explicaţi că la moment Smirnov are cazierul curat? Cine se face vinovat de aceasta?
Doar procuratura e vinovată. Procurorul general de atunci, Postovan, fără consimţământul lui nu putea fi eliberat Smirnov. Evident că ordinul a venit de sus, dar trebuia să respecte legea şi să nu-i permită lui Smirnov să plece.

Ce a însemnat prezenţa lui Smirnov în stânga Nistrului timp de 20 de ani? Putea situaţia să fie altfel dacă Smirnov nu era eliberat atunci?

Sigur puteau să fie altfel. Dacă Smirnov nu era eliberat în 92, problema transnistreană nu exista astăzi.

Armata a 14-a. De ce a rămas pe teritoriul Republicii Moldova?
Până a fi creat Ministerul Apărării, acesta era o secţie pe lângă Guvern. Atunci când am început să creăm Armata Moldovei, am început să împărţim patrimoniul Ministerului Apărării al Uniunii Sovietice.
Doar Republicii Moldova nu i-a revenit nimic atunci când a fost împărţită averea Ministerului Apărării al URSS-ului. Patrimoniul fostului Minister al Apărării al URSS aflate pe teritoriului fiecărui stat a rămas acolo, numai la noi nu.
Suntem unica republică care a acceptat ca armata care era dislocată pe teritoriul său, să fie trimisă în subordinea Ministerului Apării al Rusiei. A fost o naivitate politică fără margine. N-am avut atunci o coloană vertebrală. Dacă armata a 14-a intra în componenţa Republicii Moldova, şi nu a Rusiei, nu aveam acum atâtea bătăi de cap cu aşa zişii pacificatori care stau acum la Nistru.

Conflictul transnistrean a intrat în agenda internaţională, se discută zilnic despre soluţionarea acestuia, totuşi lucrurile se mişcă foarte încet. Nu se vrea sau nu se poate?
Nici nu se vrea, nici nu se poate. Ruşii care susţin şi până astăzi segmentul transnistrean, din punct de vedere mediatic şi politic, îşi doresc în continuare să influenţeze cât mai mult această palmă de pământ. De 200 de ani suntem sub talpa lor. Şi nici Occidentul nu vrea să se implice foarte mult pentru a nu strica relaţiile cu Rusia.

Există suficientă voinţă politică la Chişinău pentru soluţionarea acestui conflict?
Tinerii aceştia care au venit la putere nu pricep multe lucruri, dar nici nu doresc să-i asculte pe cei mai în vârstă. Nu cred că ei nu doresc rezolvarea conflictultui, dar ei nu pot, nu cunosc subtilităţile acestui conflict, istoricul, iar în consecinţă nu pot trasa strategii pe termen lung pentru reînregirea ţării.
În rezolvarea acestui conflict trebuie să mizăm pe susţinerea organismelor internaţionale, singuri n-avem nicio şansă de izbândă.

Moldova.ORG